OK
X
amfineurieni
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (după fr. amphineures)
1.
pl.
clasă
de
moluște
marine,
având
partea
dorsală
cu
plăci
calcaroase.
avenă
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. aven)
1.
prăpastie,
abis
în
regiunile
calcaroase,
prin
care
se
scurg
apele
subterane.
2.
(var.)
(s.n.)
aven.
calcicol, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. calcicole)
1.
(despre
plante)
care
crește
pe
soluri
calcaroase;
calcifil.
2.
(antonim)
calcifug,
calcifob.
calcifilie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. calciphilie)
1.
(bot.)
însușire
a
plantelor
calcifile;
afinitate
pe
care
o
au
unele
plante
pentru
solurile
calcaroase.
2.
afinitate
anormală
a
unor
țesuturi
organice
pentru
sărurile
de
calciu.
calcifug, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. calcifuge)
1.
(despre
plante)
care
nu
suportă
solurile
calcaroase;
care
nu
poate
crește
pe
solurile
calcaroase;
calcifob.
carenă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. carène, it. carena)
1.
parte
din
coca
unei
nave,
sub
apă.
2.
volumul
de
apă
dislocat
de
un
plutitor,
de
o
navă.
3.
porțiune
din
corola
leguminoaselor,
în
formă
de
luntre,
prin
unirea
celor
două
petale
inferioare.
4.
ieșitură
a
unui
organ,
a
unui
os.
5.
prelungire
a
sternului
la
păsări.
6.
proeminență
alungită
în
roca
unei
galerii
sau
peșteri
calcaroase.