Dictionar

climacteriu

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (germ. Klimakterium, lat. climacterium)

1. (med.) fază în viața femeii (menopauză) sau a bărbatului (andropauză) când încetează funcția glandelor genitale.
2. (var.) climacterium.
 

conceptivitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. conceptivité)

1. termen folosit pentru a descrie capacitatea unei femele, umană sau animală, de a concepe și de a da naștere unui urmaș viabil; fecunditatea femeii.
 

feminin, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. féminin, lat. femininus)

1. propriu femeii, femeiesc.
2. gen ~ (și s. n.) = gen gramatical care cuprinde ființe sau lucruri de sex femeiesc.
3. (despre rime) care rimează pe penultima silabă accentuată.
 

feminist, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. féministe)

1. I. referitor la feminism.
2. care militează pentru drepturile femeii.
3. care pledează pentru o reevaluare a rolului femeii în societate.
4. II. adept al feminismului; persoană care aderă la feminism.
5. persoană care susține drepturile femeii, care apără drepturile ei.
 

genitoree

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. génitorrhée)

1. scurgere albicioasă din organul genital al femeii.
 

ginecografie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. gynécographie)

1. radiografie a organelor interne ale femeii, după insuflarea de aer în cavitatea peritoneală.