cromatoplasmă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. chromatoplasme)

1. structură periferică nediferențiată a citoplasmei, impregnată cu pigmenți; cromoplasmă.
2. rețeaua cromatinei nucleare.

cromoplasmă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. chromoplasme)

1. structură periferică nediferențiată a citoplasmei, impregnată cu pigmenți; cromatoplasmă.
2. rețeaua cromatinei nucleare.

crustaceu, -ee

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n.  
Etimologie: (fr. crustacé, crustacés)

1. I. care formează, prezintă o crustă.
2. în formă de crustă greu de separat de substrat.
3. (despre animale) care este înconjurat de o crustă; acoperit de o carapace tare.
4. (zool.) care ține de crustacee, privitor la crustacee.
5. (bot.) (despre licheni) care are un aparat vegetativ care aderă puternic de suportul pe care îl acoperă ca o crustă.
6. (med.) (despre o boală de piele) care este însoțită de cruste.
7. II. (la plural) clasă de artropode acvatice, cu respirație branhială și corpul acoperit cu o crustă chitinoasă impregnată cu calcar; (și la sg.) animal care face parte din această clasă.
8. aceste animale acvatice și comestibile (crabi, creveți, raci, homari, langustine).

hares

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Harex)

1. hârtie presată, impregnată cu rășini fenolice, folosită ca material electroizolant.

interfoliaj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. interfoliage)

1. interfoliere.
2. dezinfecție a volumelor de documente prin introducerea între file a unor coli de hârtie de filtru sau sugativă impregnată cu substanță dezinfectantă.

leucoplast

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Leukoplast, fr. leucoplaste)

1. țesătură impregnată cu cauciuc, lipicioasă pe o parte, pentru fixarea pansamentelor sau acoperirea rănilor; emplastru.