OK
X
lame
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. lamé)
1.
țesătură
de
mătase,
bumbac
sau
lână
cu
fire
metalice
fine.
lamelă
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
lamella
2.
FR
lamelle
3.
EN
lamel;
lamella;
gill
4.
DE
Lamelle;
Plättchen
5.
RU
плaстинкa
6.
HU
lemez
lamela
Parte de vorbire:
vb. tr.
Etimologie: (it. lamellare)
1.
a
supune
operației
de
lamelare.
2.
a
prelucra
un
material
în
lamele.
lamelă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. lamelle, lat. lamella)
1.
plăcuță
subțire
de
sticlă,
de
metal
sau
de
lemn;
lamă
mică.
2.
lamă
subțire
de
țesut
osos.
3.
expansiune
celulară
în
formă
de
lamă.
lamelar
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
lamellaris;
lamelliformis
2.
FR
lamellaire;
lamelliforme;
lamelloïde
3.
EN
lamel-shaped;
plate-like;
lamellar;
lamelliforme;
laminate
4.
DE
lamellenförmig;
plattenförmig;
plättchenförmig
5.
RU
плaстинкообрaзный
6.
HU
lemezszerű,
lemez
alakú
lamelar, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. lamellaire)
1.
cu
structură
în
formă
de
lamele.
lamelare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (v. lamela)
1.
operație
de
asamblare
într-un
bloc
a
mai
multor
lamele
în
scopul
obținerii
unor
elemente
de
construcție
mai
mari
sau
mai
rezistente.
2.
prelucrare
a
unui
material
în
lamele.
3.
(sinon.)
lamelație.
abrogație
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. abrogation, lat. abrogatio)
1.
(jur.)
anulare,
suprimare
(a
unei
legi,
a
unui
regulament
etc.);
abrogare.
absenteism
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. absentéisme, engl. absenteeism)
1.
absență
frecventă
și
nemotivată
dintr-un
loc
de
muncă.
2.
mod
de
exploatare
a
pământului
printr-un
intermediar.
3.
neparticiparea
la
alegeri
sau
la
ședințe
politice.
4.
~
parlamentar
=
practică
folosită
de
deputații
opoziției
constând
în
neparticiparea
la
sesiunile
parlamentului,
pentru
întârzierea
sau
blocarea
adoptării
unor
legi.
adelfie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. adelphie)
1.
(bot.)
concreștere
a
două
sau
mai
multe
organe
(stamine,
ramuri).
2.
(bot.)
reunirea
în
fascicule
a
staminelor
prin
filamentele
lor.
adnat, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (lat. adnatus)
1.
(bot.;
despre
organe)
crescut
pe
un
alt
organ;
atașat
direct,
părând
să
se
unească.
2.
(referitor
la
lamelele
unei
ciuperci)
aderent.
agaricacee
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. agaricacées)
1.
familie
de
ciuperci
bazidiomicete,
având
pălăria
la
partea
inferioară
cu
lamele
dispuse
radial.
aleurospor
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (fr. aleurospore)
1.
(biol.)
spor
vegetativ,
pe
hifele
miceliene.
2.
(bot.)
spor
format
pe
cale
vegetativă,
lateral
sau
terminal,
pe
filamentul
micelian
(ciuperci).