uzură
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. usure)
Etimologie: (fr. usure)
1. deteriorare a unei piese sau a unui sistem tehnic datorită unei întrebuințări îndelungate; uzaj.
2. pierdere de material la suprafața unei piese din cauza frecării.
3. (fig.) slăbire, oboseală, epuizare.
4. (fig.; rar) corupție, desfrâu.
5. ~ morală = pierdere a valorii mașinilor, instalațiilor, clădirilor etc. ca urmare a creșterii productivității muncii sociale sau a apariției altor mașini, mai perfecționate.