Dictionar

lanstorpile

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. lance-torpilles)

1. inv. instalație, aparat, tub de lansat torpile.
 

autograf

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. autographe)

1. aparat fotogrammetric, pentru măsurarea corpurilor cu ajutorul fotogramelor terestre.
2. aparat pentru înregistrarea imersiunii și înclinării unei torpile în drumul către țintă, a lansării unei mine sau a imersiunii unei drăgi.
 

calibru

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. calibre)

1. diametru interior al unui tub, al țevii unei guri de foc; diametrul unei torpile etc.; greutatea unei bombe de aviație.
2. instrument de precizie cu care se verifică gradul de uzură a țevilor armamentului de infanterie.
3. instrument pentru măsurarea și controlul dimensiunilor unor piese fabricate.
4. (fig.) mărime, proporție, calitate; (fam.) fel, soi.
 

condropterigieni

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. chondroptérygiens)

1. pl. clasă de pești cu scheletul cartilaginos: rechini, torpile etc.
 

distrugător, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (după fr. destructeur, lat. destructor, /II/ engl. destroyer)

1. adj. care distruge, nimicitor; distructiv.
2. s. n. navă militară rapidă, înarmată cu tunuri, rachete și torpile, destinată lovirii torpiloarelor și submarinelor, precum și pentru protecția navelor mari, a convoaielor; contratorpilor.
 

jerbă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. gerbe)

1. buchet de flori așezat în așa fel încât toate să aibă fața orientată în aceeași parte.
2. coloană de apă produsă de căderea unui proiectil.
3. fascicul de mai multe torpile lansate aproape simultan asupra aceleiași ținte.
4. ~ nucleară = fascicul de traiectorii ale particulelor emise de un nucleu radioactiv.
5. ansamblu de fântâni arteziene al căror jet dă împreună imaginea unei jerbe.
 

lanstorpile

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. lance-torpilles)

1. inv. instalație, aparat, tub de lansat torpile.