Dictionar

magmă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., gr. magma)

1. masă incandescentă fluidă sau vâscoasă din interiorul Pământului, care prin solidificare formează rocile magmatice.
2. (med.) masă gelatinoasă rezultată din necrozarea sau topirea unor țesuturi.
 

magmatic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. magmatique)

1. referitor la magmă și la magmatism.
2. rocă ~ă = (sau eruptivă) = rocă rezultată din procesul de solidificare a magmei.
 

magmatism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. magmatisme)

1. totalitatea proceselor în legătură cu deplasarea magmei în scoarța terestră.
 

magmatogen, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. magmatogène)

1. (despre procese geologice și zăcăminte minerale) legat de activitatea magmatică.
 

apomagmatic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. apomagmatique)

1. (despre agregate cristaline sau amorfe) format din crăpăturile scoarței terestre din soluții magmatice.
 

astenosferă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. asthénosphère)

1. partea superioară a „mantalei” Pământului, din magmă vâscoasă, situată imediat sub litosferă.
 

augit

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. augite)

1. (petrologie) specie minerală din grupa silicaților și familia piroxenilor, constituent al rocilor magmatice efuzive.
 

autolit

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. autolithe)

1. rocă magmatică înglobată în altă rocă, împreună cu care a provenit din aceeași magmă inițială.
 

autometamorfism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. auto-métamorphisme)

1. transformare a rocilor eruptive sub influența soluțiilor fierbinți provenite din propria lor magmă.
 

banatit

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. banatite)

1. rocă magmatică intruzivă, alcătuită din granodiorit, granit etc.