asmuțit, -ă
Parte de vorbire: adj.
Etimologie: (asmuți)
Etimologie: (asmuți)
1. (despre câini) care se repede, îndemnat de stăpân, la un om sau animal; întărâtat.
2. (fig.; despre oameni) instigat la violență.
3. (fig.; despre oameni) incitat la ceartă.
4. (fig.; despre oameni) revoltat.
5. (fig.) excitat.
6. (var.) azmuțit.