OK
X
cutremurătură
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (cutremura + -(ă)tură)
1.
zguduire
din
cauza
unui
cutremur;
cutremurare.
2.
(fig.)
înfiorare,
tresărire;
(prin
ext.)
înspăimântare,
îngrozire.
tresăritură
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (tresări + -tură)
1.
mișcare
bruscă,
involuntară
și
spontană,
provocată
de
o
emoție
puternică
și
neașteptată;
tresărire.
2.
(fig.)
mișcare
ușoară
și
bruscă;
tresărire.
3.
(var.)
trăsăritură.