OK
X
oblong, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. oblong, lat. oblongus)
1.
care
are
lungimea
mai
mare
decât
lățimea;
lunguieț,
alungit.
jepcă
Parte de vorbire:
s.f. (regional)
Etimologie: (necunoscută)
1.
loc
lunguieț
și
puțin
adânc
din
regiunea
inundabilă
a
Dunării.
2.
lac
lungăreț
și
puțin
adânc;
(reg.)
jepșă.
lungăreț, -eață
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (lung + -ăreț)
1.
care
are
o
formă
alungită,
mai
mare
în
lungime
decît
în
lățime;
alungit,
lunguieț.
2.
(var.)
(reg.)
lungureț.
viezuroaică
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (viezure + -oaică)
1.
(zool.)
femela
viezurelui,
mamifer
carnivor
cu
trupul
greoi,
cu
picioare
scurte
și
cu
bot
lunguieț;
(reg.)
viezuroaie.