OK
X
perfectibil, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. perfectible)
1.
care
poate
fi
desăvârșit,
perfecționat.
perfectibilitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. perfectibilité)
1.
însușirea,
faptul
de
a
fi
perfectibil.
imperfectibil, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. imperfectible)
1.
care
nu
este
perfectibil.
perfectibilitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. perfectibilité)
1.
însușirea,
faptul
de
a
fi
perfectibil.