zbenguială
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (zbengui + -eală)
Etimologie: (zbengui + -eală)
1. faptul de a se zbengui; zbenguire, zburdălnicie.
2. joacă care presupune sărituri și alergături într-o notă de voioșie; zbenguire, zbenguit.
3. (rar) încăierare cu cineva în joacă; hârjonire.