OK
X
zbenguire
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (zbengui)
1.
acțiunea
de
a
se
zbengui
și
rezultatul
ei;
zbenguială.
2.
încăierare
cu
cineva
în
joacă;
hârjonire.
zbenguială
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (zbengui + -eală)
1.
faptul
de
a
se
zbengui;
zbenguire,
zburdălnicie.
2.
joacă
care
presupune
sărituri
și
alergături
într-o
notă
de
voioșie;
zbenguire,
zbenguit.
3.
(rar)
încăierare
cu
cineva
în
joacă;
hârjonire.