OK
X
negociabil, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. négociable)
1.
care
poate
fi
negociat.
negociabilitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. négociabilité)
1.
însușirea
de
a
fi
negociabil.
negociabilitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. négociabilité)
1.
însușirea
de
a
fi
negociabil.
warant
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr., engl. warrant)
1.
recipisă,
titlu
de
proprietate
asupra
mărfurilor,
eliberat
de
antrepozitul
în
care
acestea
sunt
depuse,
servind
ca
hârtie
de
valoare,
transmisibilă
și
negociabilă,
și
la
obținerea
de
credit
în
condiții
de
gaj.