Dictionar

caricatură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. caricature, it. caricatura)

1. desen care reprezintă o persoană, o situație etc. exagerând intenționat, în scopuri satirice, anumite trăsături (negative).
2. (fig.) imitație nereușită, denaturată.
 

caricaturistic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (caricatură + -istic)

1. care exagerează unele trăsături (negative) cu intenție satirică sau umoristică.
2. propriu caricaturii.