OK
X
pirotire
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (v. piroti)
1.
faptul
de
a
piroti;
stare
a
celui
care
pirotește;
picoteală,
piroteală,
moțăială,
somnolență.
clipoceală
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (clipoci + -eală)
1.
I.
faptul
de
a
clipoci;
zgomot
ușor
făcut
de
o
apă
curgătoare;
susur,
murmur,
clipocire,
clipocit.
2.
II.
(reg.)
faptul
de
a
clipoci;
moțăială,
piroteală,
ațipire,
dormitare;
somnolență,
clipocire.