Dictionar

traheobronșic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. trachéobronchial)

1. (anat.) care privește bronhiile și traheea.
 

bronholit

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. broncholithe)

1. (med.) concrețiune minerală care apare într-un arbore traheobronșic sau într-o cavitate care comunică cu acesta; calcul bronhic.