Dictionar

dantelură

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. dentelure)

1. ornament arhitectonic compus din zimți etc.
2. decupaj în formă de dinți; (prin ext.) decupare.
3. totalitatea crestăturilor de pe marginea frunzelor.
 

crenelură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. crénelure)

1. dantelură asemănătoare crenelurilor.