anaglifă
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. anaglyphe)
Etimologie: (fr. anaglyphe)
1. sculptură în (baso)relief.
2. procedeu stereoscopic prin care se obțin imagini în relief.
3. desen al unui corp geometric în două culori (roșu și albastru) care, cu ochelari speciali, dă imaginea unui corp în relief.