Dictionar

maculatură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Makulatur, fr. maculature)

1. hârtie veche, deșeuri de tipografie și de legătorie, pentru ambalaj sau ca materie primă pentru fabricarea cartonului.
2. hârtie prost tipărită, pătată, care se rebutează.
3. (fig.) literatură, scriere fără valoare.
 

trash

Parte de vorbire:  s.n. (engl.)  
Etimologie: (engl. trash)

1. ceva inutilizabil, murdar, de aruncat; maculatură, gunoi.