Dictionar

sonetă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. sonnette)

1. utilaj pentru baterea piloților2 și palplanșelor în pământ.
 

șansonetă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. chansonnette)

1. cântec francez de muzică ușoară, de origine populară, cu caracter sentimental sau satiric.