OK
X
cufundătură
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (cufunda + -[ă]tură)
1.
faptul
de
a
se
cufunda;
cufundare.
2.
(concret.)
loc
cufundat;
adâncitură,
scufundătură.
adâncitură
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (adânci + -[i]tură)
1.
parte
adâncită,
scobită
a
unei
suprafețe;
scufundătură,
groapă
mică.
2.
(var.
înv.)
adâncătură.
3.
(anton.)
ridicătură.