bremză
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (germ. Bremse)
Etimologie: (germ. Bremse)
1. plan înclinat cu dispozitiv de frânare, pe care circulă vagonetele de mină.
2. (mar.) capăt de parâmă, de lanț, care servește la asigurarea unei parâme, a unui lanț ori a unei ancore.