bilentilă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (bi- + lentilă)

1. sistem optic din două semilentile, obținut prin secționarea în diametru a unei lentile convergente.

colima

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (colimaţie)

1. (fiz.) a transforma un fascicul de raze divergente sau convergente într-unul paralel.
2. a viza, a orienta o lunetă într-o anumită direcție.

condensor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. condenseur, engl. condenser)

1. dispozitiv optic din mai multe lentile convergente, care fac parte din sistemul de iluminare al unui microscop sau aparat de proiecție.

convergență

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. convergence)

1. faptul de a converge.
2. teoria ~ței = teorie burgheză care preconizează evoluția celor două sisteme social-economice și politice, socialismul și capitalismul, spre un tip comun de societate, fără a fi nevoie de revoluția socială.
3. proprietate a unui fascicul de radiații de a-și micșora secțiunea, concentrându-se într-un singur punct.
4. însușire a unui sistem optic de a transforma fasciculele paralele sau divergente în fascicule convergente.
5. (mat.) proprietate a unui șir și a unei serii de a fi convergente.
6. (biol.) apariție, în cursul evoluției, a unor caractere structurale sau funcționale aparent similare la specii înrudite, datorită adaptării la aceleași condiții de viață.

dioptrie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. dioptrie)

1. unitate de măsură a convergenței, caracterizând un sistem optic (lentilă, ochi) a cărui distanță focală este de 1 m.

divergență

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. divergence, lat. divergentia)

1. deosebire, opoziție de păreri, de concepții etc.; (p. ext.) neînțelegere, conflict.
2. proprietate a unui fascicul de radiații pornind din același punct de a-și mări secțiunea.
3. însușire a unui sistem optic (lentilă, oglindă) de a transforma fasciculele paralele sau convergente în fascicule divergente.
4. (biol.) deosebire între indivizi, specii etc. în procesul de adaptare la condiții variate de mediu, în lupta pentru viață.
5. (mat.) proprietate a unei serii de a fi divergentă.