Dictionar

costum

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. costume)

1. îmbrăcăminte completă la bărbați sau la femei.
2. fel de îmbrăcăminte care se poartă în anumite ocazii.
3. îmbrăcăminte caracteristică unui popor, unei epoci etc.
 

costuma

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. costumer)

1. tr., refl. a (se) îmbrăca special (pentru un bal mascat, pentru un rol într-o piesă de teatru etc.); a deghiza.
 

costumație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (costuma + -/ţ/ie)

1. îmbrăcăminte specială pentru o piesă de teatru, un bal mascat etc.; fel de a se îmbrăca, în asemenea ocazii.
 

costumbrism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (sp. costumbrismo)

1. curent artistic spaniol care a început să se manifeste, pe la mijlocul sec. XIX, în literatură și pictură, redând în operele lui caracteristice scene de viață și moravuri.
 

costumbrist, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (sp. costumbrista)

1. I. referitor la costumbrism, mișcare artistică tradiționalistă spaniolă.
2. II. adept al costumbrismului.
 

costumier, -ă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. costumier)

1. cel care face, vinde sau închiriază costume de bal, de teatru etc.
2. persoană care are în păstrare costumele și accesoriile vestimentare ale actorilor într-un teatru sau studio cinematografic.
 

arlechin

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. arlecchino, fr. arlequin)

1. s. m. personaj comic din vechile comedii populare italiene, care purta mască și un costum pestriț.
2. s. n. panou lateral și draperie care încadrează deschiderea scenei.
3. fiecare dintre reflectoarele laterale din fața scenei.
 

art deco

Parte de vorbire:   s. f.  
Etimologie: (engl. art déco)

1. artă aplicată obiectelor utilitare (mobilier, costumație, ceramică).
 

bikini

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl., fr. bikini)

1. costum de baie feminin din două piese de dimensiuni foarte reduse.
2. chilot scurt.
 

colombină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. colombina)

1. personaj feminin din comedia italiană, costumat la fel ca arlechinul.
 

compleu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. complet)

1. costum compus din două-trei piese asortate; complet (3).
 

costumbrist, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (sp. costumbrista)

1. I. referitor la costumbrism, mișcare artistică tradiționalistă spaniolă.
2. II. adept al costumbrismului.