OK
X
deluzoriu, -ie
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (lat. delusorius, fr. délusoire)
1.
capabil
să
inducă
în
eroare,
să
înșele,
să
creeze
iluzii;
înșelător,
iluzoriu.
falacios, -oasă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. fallacieux, lat. fallaciosus)
1.
care
se
bazează
pe
o
minciună
sau
un
fals;
care
caută
să
înșele,
să
inducă
în
eroare;
înșelător,
amăgitor.
2.
(prin
ext.)
care
nu
are
o
bază
serioasă,
care
este
fără
fundament;
iluzoriu.
hipnotizant, -ă
Parte de vorbire:
I. adj., II. s.n.
Etimologie: (fr. hypnotisant)
1.
I.
care
hipnotizează;
care
provoacă
hipnoza
la
o
ființă
vie;
hipnotic.
2.
(fig.)
care
fascinează;
care
este
capabil
să
inducă
o
stare
asemănătoare
cu
cea
a
hipnozei;
fascinant.
3.
II.
substanță
care
provoacă
un
somn
artificial;
hipnotic.
reactogen, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. réactogène)
1.
(despre
alimente
sau
medicamente)
care
declanșează
o
stare
de
hipersensibilitate,
o
reacție
alergică
în
organism;
alergen.
2.
(despre
un
antigen,
un
vaccin)
capabil
să
inducă
reacții
secundare
sau
efecte
adverse.