Dictionar

alboradă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (sp. alborada)

1. cântare în onoarea și sub fereastra cuiva în zori; albadă, aubadă.
 

apolinar, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. apollinaire, lat. ludi apollinares)

1. (antic.) referitor la zeul Apollo; apolinic.
2. (antic.) jocuri ~e = jocuri celebrate la Roma în onoarea lui Apollo.
 

calomnie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. calomnie)

1. afirmație mincinoasă și tendențioasă care atinge onoarea și reputația cuiva; defăimare.
 

dezonora

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. déshonorer)

1. tr., refl. a-și pierde, a face pe cineva să-și piardă onoarea; a (se) necinsti.
 

difamație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. diffamation)

1. acțiunea de a difama și rezultatul ei; defăimare.
2. afirmarea unui fapt care ar putea afecta onoarea sau reputația cuiva.
3. (var.) (înv.) difamațiune.
4. (antonime) apologie, lăudare.
 

ditiramb

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. dithyrambe, lat. dithyrambus, gr. dityrambos)

1. (ant.) cântec în onoarea zeului Dionysos, executat cu prilejul sacrificării unei victime, menit să producă extazul colectiv cu ajutorul unor mișcări ritmice și prin aclamații rituale.
2. poem liric pe un ton entuziast.
3. (fig.) elogiu exagerat adus cuiva.