Dictionar

antilopă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. antilope)

1. mamifer rumegător din țările calde, cu picioarele lungi și subțiri și corpul suplu.
2. pielea tăbăcită a antilopei (1); imitație a acestei piei.
 

bufal

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. bufalo)

1. mamifer rumegător din familia bovideelor, asemănător cu boul.
 

gazelă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. gazelle)

1. mamifer rumegător din familia antilopelor, cu corpul grațios, cu picioare lungi și coarne arcuite, foarte iute, din stepele din Africa și Asia.
 

iac

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. yack)

1. mamifer erbivor rumegător din Tibet, mai mic decât bivolul, cu păr lung, domesticit, animal de povară.
 

lamă 2

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. lama, sp. llama)

1. mamifer rumegător din familia camelidelor, care trăiește pe platourile Americii de Sud.
 

megaceros

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. mégacéros)

1. mamifer rumegător fosil din familia cerbului, cu coarne late, din epocile glaciare din cuaternar.