OK
X
delta
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (fr., gr. delta)
1.
a
patra
literă
a
alfabetului
grecesc
(δ,
Δ),
corespunzând
sunetului
d.
2.
(fig.)
simbol
al
adevărului;
(p.
ext.)
adevăr.
deltă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. delta)
1.
zonă
aluvionară,
triunghiulară,
între
brațele
unui
fluviu
la
vărsarea
în
mare.
deltacism
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. deltacisme)
1.
(med.)
defect
de
pronunție
a
consoanelor
dentale
„d”
și
„t”.
deltadrom
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (delta/plan/ + -drom)
1.
loc
de
desfășurare
a
antrenamentelor
și
concursurilor
de
deltaplanism.
deltaic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. deltaïque)
1.
(geogr.)
referitor
la
deltă;
care
provine
din
deltă;
care
aparține
deltei.
deltanaut, -ă
Parte de vorbire:
s.m.f.
Etimologie: (delta[plan] + -naut)
1.
zburător
cu
deltaplanul;
deltaplanist.
deltaplan
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. deltaplane)
1.
aparat
individual
de
zbor
de
tip
planor,
dintr-o
aripă
de
forma
literei
grecești
delta
(Δ);
aripă
triunghiulară
utilizată
pentru
zbor
liber;
planor
foarte
ușor
echipat
cu
o
pânză
triunghiulară.
2.
sport
practicat
cu
acest
aparat;
deltaplanism.
deltaplanism
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. deltaplanisme)
1.
sport
practicat
cu
deltaplanul;
deltaplan,
deltaplanorism.
deltadrom
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (delta/plan/ + -drom)
1.
loc
de
desfășurare
a
antrenamentelor
și
concursurilor
de
deltaplanism.
deltaic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. deltaïque)
1.
(geogr.)
referitor
la
deltă;
care
provine
din
deltă;
care
aparține
deltei.
deltanaut, -ă
Parte de vorbire:
s.m.f.
Etimologie: (delta[plan] + -naut)
1.
zburător
cu
deltaplanul;
deltaplanist.
deltaplan
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. deltaplane)
1.
aparat
individual
de
zbor
de
tip
planor,
dintr-o
aripă
de
forma
literei
grecești
delta
(Δ);
aripă
triunghiulară
utilizată
pentru
zbor
liber;
planor
foarte
ușor
echipat
cu
o
pânză
triunghiulară.
2.
sport
practicat
cu
acest
aparat;
deltaplanism.
deltaplanism
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. deltaplanisme)
1.
sport
practicat
cu
deltaplanul;
deltaplan,
deltaplanorism.
deltaplanist, -ă
Parte de vorbire:
s.m.f.
Etimologie: (fr. delptaplaniste)
1.
sportiv
care
zboară
cu
deltaplanul;
persoană
care
practică
deltaplanismul;
deltanaut.