Dictionar

huilă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. houille)

1. cărbune de culoare neagră, cu luciu sticlos și gras, compact.
 

antracen

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anthracène)

1. hidrocarbură aromatică, substanță cristalizată, care se prepară prin distilarea gudroanelor de huilă.
 

benzen

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. benzène)

1. hidrocarbură aromatică, lichid incolor, volatil, din gudronul de huilă și întrebuințată larg în industrie.
 

benzol

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. benzol)

1. amestec de benzen, toluen și xilen, rezultat din distilarea gudroanelor de huilă.
 

boghead

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. boghead)

1. huilă din care se pot extrage hidrocarburi lichide.
 

carbochimie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. carbochimie)

1. chimie industrială a produselor din huilă.
 

chinaldină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. quinaldine)

1. substanță din gudronul de huilă, folosit în sinteza coloranților.