OK
X
felicitare
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (felicita)
1.
acțiunea
de
a
(se)
felicita.
2.
scrisoare
adresată
cuiva
pentru
a-l
felicita.
congratulație
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (cf. it. congratulazione, fr. congratulation)
1.
acțiunea
de
a
(se)
congratula;
congratulare,
felicitare.
2.
cuvintele
cu
care
se
congratulează.
3.
(var.)
(înv.)
congratulațiune.
gratulație
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (lat. gratulatio)
1.
manifestare
de
recunoștință;
gratulare,
felicitare.
2.
(var.)
gratulațiune.
3.
(antonim)
criticare.
congratulare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (congratula)
1.
acțiunea
de
a
(se)
congratula
și
rezultatul
ei;
congratulație,
felicitare
dăruită
cu
exuberanță.