Dictionar

canalie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. canaglia, fr. canaille)

1. netrebnic, mișel, ticălos.
 

canalierie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. canaillerie)

1. caracterul unui ticălos, conduita lui, actele sale et cetera; ticăloșie.
2. acțiune, procedeu al celui care se comportă ca o canalie; act necinstit; ticăloșie.
 

canalierie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. canaillerie)

1. caracterul unui ticălos, conduita lui, actele sale et cetera; ticăloșie.
2. acțiune, procedeu al celui care se comportă ca o canalie; act necinstit; ticăloșie.