Dictionar

inactual, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. inactuel)

1. care nu este actual; depășit, învechit.
 

inactualitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. inactualité)

1. lipsă de actualitate; însușirea, starea de a fi inactual.
 

dezactualiza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (dez- + actualiza)

1. refl. a deveni inactual, perimat.
 

inactualitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. inactualité)

1. lipsă de actualitate; însușirea, starea de a fi inactual.