OK
X
scelerat, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. schélérat, lat. sceleratus)
1.
criminal,
ucigaș,
nelegiuit,
ticălos.
sceleratețe
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. scéleratesse)
1.
manieră
de
a
acționa
ca
un
scelerat.
pandemoniu
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. pandémonium)
1.
(mit.)
loc
imaginar
în
infern,
unde
se
presupune
că
se
adună
demonii.
2.
(fig.)
adunare
de
bandiți,
de
oameni
răi,
scelerați.
sceleratețe
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. scéleratesse)
1.
manieră
de
a
acționa
ca
un
scelerat.