Dictionar

profet

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. prophète, lat. propheta, gr. prophetes)

1. cel care ghicește evenimentele din viitor; proroc, prezicător.
2. titlu dat lui Mahomed de către credincioșii musulmani.
 

profetiza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. prophétiser)

1. a proroci; a prezice.
 

profeție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. prophétie)

1. (în concepțiile religioase) ceea ce profe-tizează cineva; prorocire, prezicere.