trândăvi
Parte de vorbire: vb. intr.
Etimologie: (din trândav)
Etimologie: (din trândav)
1. a trăi în trândăvie, a-și petrece vremea lenevind; a lenevi.
2. (var.) (reg.) a trândovi, (reg.) a trântăvi.
3. (anton.) a lucra, a munci, a se trudi.