aprinzător, -oare (1)
Parte de vorbire: s.n.
Etimologie: (aprinz + -ător)
Etimologie: (aprinz + -ător)
1. dispozitiv de aprindere a unui combustibil, a fitilului unui explozibil etc.
2. instrument sau obiect pentru aprins; instrument (electric) cu care se aprinde flacăra la aragaz.