OK
X
anepigraf, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. anépigraphe)
1.
(despre
monumente,
monede
etc.)
fără
nici
un
fel
de
inscripție;
anepigrafic.
2.
(despre
scrieri)
fără
titlu.
anepigrafic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (germ. anepigraphisch)
1.
care
este
fără
titlu,
fără
inscripție,
vorbind
despre
un
monument,
o
monedă
sau
un
sigiliu;
anepigraf.
anepigraf, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. anépigraphe)
1.
(despre
monumente,
monede
etc.)
fără
nici
un
fel
de
inscripție;
anepigrafic.
2.
(despre
scrieri)
fără
titlu.
anepigrafic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (germ. anepigraphisch)
1.
care
este
fără
titlu,
fără
inscripție,
vorbind
despre
un
monument,
o
monedă
sau
un
sigiliu;
anepigraf.