Dictionar

corion

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. chorion)

1. membrană externă a oului fecundat.
2. porțiune profundă a dermei, caracterizată printr-un mare număr de fibre colagene organizate în fascicule.
 

acorion

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. achorion)

1. (micologie) ciupercă ce parazitează pielea capului și cauzează favusul; tricofiton.
 

CORIO- (1)

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (fr. chorio-, cf. gr. khorion „piele, placentă, membrană”)

1. „membrană, înveliș, corion; tegumentar, corionic”.
 

dermoblast

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. dermoblaste)

1. parte a mexodermului care dă naștere corionului.
 

corioalantoidă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (gr. khorion „piele, placentă, membrană” + alantoidă)

1. (biol.) sac extraembrionar, format din fuziunea corionului cu alantoida.
 

corioid

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (gr. khorion „piele, placentă, membrană” + gr. eidos „formă, aparență”)

1. (biol.) care se aseamănă cu corionul.