decepționism
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (decepţie + -/on/ism)
Etimologie: (decepţie + -/on/ism)
1. fenomen prezent în arta și literatura din sec. XIX, manifestat prin atitudine pesimistă față de realitatea socială, afirmarea unei dezamăgiri permanente și a unui sentiment de neîncredere în progres.