belicist, -ă
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Etimologie: (fr. belliciste)
Etimologie: (fr. belliciste)
1. (cel) care susține folosirea forței în relațiile internaționale; belicos.
2. I. care este în favoarea războiului; care recomandă soluționarea disputelor prin forța armată; care susține războiul.
3. II. persoană care dorește război, care cheamă la război; susținător al războiului pentru soluționarea problemelor internaționale.