Dictionar

electrocardiografie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. électrocardiographie)

1. metodă de diagnostic bazată pe înregistrarea electrică a biocurenților produși de contracțiile inimii.
 

electrocardiograf

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. électrocardiographe)

1. aparat pentru electrocardiografie.
 

electrofluorescopie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (electro- + fluorescopie)

1. electrocardiografie fluorescopică.
 

vectocardiografie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. vectocardiographie)

1. electrocardiografie care permite urmărirea directă pe un ecran de televiziune a biocurenților inimii.