Dictionar

enotehnic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. oenotechnique)

1. adj. referitor la enotehnică.
2. s. f. tehnica vinificației, a păstrării vinurilor.
 

scenotehnic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (după it. scenotecnico)

1. adj. referitor la scenotehnică.
2. s. f. tehnica folosirii aparaturii de scenă și a trucajelor mecanice în teatru.