Dictionar

enotehnic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. oenotechnique)

1. adj. referitor la enotehnică.
2. s. f. tehnica vinificației, a păstrării vinurilor.
 

frigider

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. frigidaire, după denumirea înregistrată a unei mărci de frigidere produse de General Motors)

1. dulap electric în care se menține o temperatură scăzută, convenabilă păstrării și conservării alimentelor; refrigerator.
2. (prin metaf.) loc foarte rece.
3. (înv.) frigidar.
 

înregistra

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. enregistrer)

1. a înscrie (un act, o cerere etc.) într-un registru.
2. a consemna în scris, a însemna, a lua în evidență.
3. (fig.) a întipări, a reține (în memorie).
4. a înscrie grafic un fenomen (cu ajutorul aparatelor).
5. a imprima sunete, fenomene luminoase etc. în vederea păstrării și a redării lor ulterioare.
6. a obține, a realiza succese, rezultate bune.
 

muzeolog, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (germ. Museolog)

1. specialist în muzeologie, disciplină care se ocupă cu studiul organizării muzeelor, al păstrării și prezentării exponatelor dintr-un muzeu.
 

stratificare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (stratifica)

1. faptul de a (se) stratifica; stratificație.
2. așezare a rocilor sedimentare în straturi suprapuse.
3. punere a semințelor sau butașilor în straturi succesive alternate cu nisip, în scopul păstrării lor și al favorizării germinației sau înrădăcinării.
4. împărțire a populației unei societăți în diverse categorii, după poziția acestora în structura socială.