Dictionar

Rezultate secundare (F.):

-grif

Parte de vorbire: elem.
Origine: (fr. -griphe, cf. gr. griphos)

1. „enigmă”.


-taf

Parte de vorbire: elem.
Origine:

1. v. tafo-.


Accelerograf

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accélérographe)

1. accelerometru înregistrator.


Actinograf

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. actinographe)

1. actinometru înregistrator folosit pentru a măsura efectul radiațiilor asupra materiei vii.


Actograf

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. actographe)

1. aparat pentru măsurarea automată a activităţii ritmice comportamentale a animalelor.


Acumen; vârf

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT acumen; cuspis

2. FR pointe; bout; poitu

3. EN point; tip

4. DE Spitze; Vorspitze

5. RU острие; остроконечие

6. HU hegy, csúcs


A-, AN-

Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. a-, an-, cf. gr. a-, an-, fără, lipsit de)

1. privativ, negativ.

2. fără, lipsit de.


Aalenian, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. aalénien)

1. I. din primul etaj al jurasicului mediu (sau ultimul al jurasicului inferior).

2. care aparține aalenianului, specific aalenianului; care se referă la această perioadă.

3. II. primul etaj al jurasicului mediu sau ultimul etaj al jurasicului inferior.


Abac

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abaque, lat. abacus)

1. instrument de calculat din bile care se pot deplasa pe vergele orizontale paralele.

2. tabel sau diagramă care permite rezolvarea rapidă a unor calcule.

3. (matematică) diagramă sau grafic care oferă, prin lectură simplă, rezolvarea aproximativă a unei probleme numerice; nomogramă.


Abaca

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr., sp. abaca, cf. tagalog. abaka)

1. bananier din Filipine, care are fructele necomestibile și pețiolurile frunzelor lungi din care se obțin fibre textile.

2. fibră textilă obținută din pețiolurile frunzelor acestui bananier; cânepă de Manilla.


Abacă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abaque, lat. abacus)

1. (arhitectură) partea superioară a capitelului unei coloane; placă de piatră care formează partea superioară a capitelului unei coloane și pe care se sprijină arhitrava.

2. (matematică) sistem de linii înscrise într-un plan, care corespund unei ecuații; nomogramă.

3. (fizică) reprezentare geometrică și algebrică a unui spectru luminos

4. (var.) (s.n.) abac.


Abajur

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abat-jour)

1. dispozitiv pentru a rabata lumina unei lămpi.

2. acoperitoare de metal, de hârtie etc. care se pune la o lampă pentru a reflecta lumina într-o anumită direcție.