OK
X
tiranizat, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (v. tiraniza)
1.
care
este
tratat
de
către
cineva
în
mod
tiranic;
asuprit,
(înv.)
tirănit.
tirănit, -ă
Parte de vorbire:
adj. (înv.)
Etimologie: (v. tirăni)
1.
tiranizat.
2.
(fig.)
care
este
chinuit.