OK
X
vanitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. vanité, lat. vanitas)
1.
ambiție
deșartă
și
trufașă;
orgoliu,
trufie,
înfumurare,
îmgâmfare.
2.
deșertăciune.
gloriolă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. gloriole)
1.
glorie
deșartă;
vanitate.
iactanță
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (lat. iactancia, fr. jactance)
1.
înfumurare,
îngâmfare,
vanitate.
2.
lăudăroșenie,
fanfaronadă.
inanitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. inanité, lat. inanitas)
1.
deșertăciune,
vanitate,
zădărnicie.
modestie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (lat., it. modestia, fr. modestie)
1.
moderație,
reținere
în
aprecierea
de
sine.
2.
discreție,
simplitate,
sfială.
3.
falsă
~
=
vanitate
abia
ascunsă;
~
afectată.
mondenitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (după fr. mondanité)
1.
înclinare
spre
o
viață
mondenă.
2.
vanitate
mondenă.
3.
(pl.)
evenimente
ale
lumii
mondene.
orgoliu
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (it. orgoglio)
1.
mândrie
exagerată;
vanitate,
trufie.