Dictionar

europeism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. europeismo)

1. caracter european.
2. atitudine favorabilă unității europene.
3. mișcare care tinde să formeze o unitate europeană.
4. formă lingvistică proprie limbilor europene; europeanism.
 

europeistică

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (european + -istică)

1. studiu al modului de viață, al civilizației și culturii diferitelor popoare europene.
 

autunian, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. autunien)

1. (din) permianul inferior de facies continental, limitat la vestul Europei.
 

dacian, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. dacien)

1. (din) al treilea etaj al pliocenului din estul Europei.
 

desman

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. desman)

1. mamifer insectivor cu blană mătăsoasă, care trăiește în vizuini, pe malul apelor, din sud-estul Europei până în Siberia.
 

elan 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. élan)

1. mamifer erbivor din familia cervidelor, cu coarne ramificate, răspândit în nordul Europei, al Americii și Asiei.
 

EURO-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (fr. euro-)

1. „în sau din Europa; specific Europei”.
 

euroatlantic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (euro1- + atlantic)

1. referitor la țările Europei care aparțin Alianței Atlanticului de Nord (NATO).