admisibil, -ă
Parte de vorbire: adj.
Etimologie: (fr. admissible)
Etimologie: (fr. admissible)
1. care poate fi admis; acceptabil.
2. califică pe cineva care a fost considerat demn de admisibilitate într-un examen sau concurs.
3. (antonime) inadmisibil, neadmisibil.