echiprobabilism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. équiprobabilisme)

1. orientare probabilistă care încearcă să găsească echilibrul între probabilism și rigorism și care susține că dintre două opinii morale una trebuie urmată, dacă este cel puțin la fel de probabilă ca și opinia contrară.

omonim, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.  
Etimologie: (fr. homonyme)

1. adj. care are același nume.
2. (muz.; despre relația dintre două tonalități) care au aceeași tonică, dar mod diferit.
3. s. n. cuvânt identic ca formă și pronunțare cu un altul, dar deosebit ca sens.
4. joc care cere dezlegătorului să găsească un cuvânt cu mai multe înțelesuri, fără a i se schimba nici forma grafică, nici accentul.
5. s. m. f. cel care poartă același nume cu altcineva.

retriever

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (engl., fr. retriever)

1. câine de vânătoare de rasă engleză, dresat să găsească, să urmărească și să recupereze vânatul.

sinonim, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.  
Etimologie: (fr. synonyme)

1. adj. (despre cuvinte, afixe etc.) care are același înțeles cu altul.
2. s. n. element lingvistic (cuvânt, afix, expresie etc.) echivalent ca înțeles cu altul.
3. joc care cere dezlegătorului să găsească pentru un anumit cuvânt unul sau mai multe cuvinte cu înțeles comun sau foarte apropiat.

înscriere

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (v. înscrie)

1. acțiunea de a (se) înscrie și rezultatul ei.
2. notare, trecere a unui nume într-un registru, într-o listă etc.; înregistrare, înmatriculare.
3. construirea unei figuri geometrice în interiorul altei figuri geometrice, astfel încât unele puncte ale periferiei celei dintâi să se găsească pe periferia celeilalte.
4. (expr.) ~ în fals = procedură prin care se cere unei instanțe judiciare să constate că un act (scris) este fals.
5. (înv.) inscripție.

echilibrație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (cf. fr. équilibration)

1. (med.) mulțimea de mijloace care permit unui organism viu să-și găsească sau să-și mențină echilibrul fizic și fiziologic.